De ce ne fotografiem? Cand facem asta? Pentru a pastra un moment, o emotie, o persoana, o amintire. Pentru a opri timpul in loc. In momente-cheie colective (botez, nunta, etc) sau individuale (selfie-uri, poze de vacanta, poze cu cei pe care ii iubim sau cu lucruri care ne sunt dragi).
FOTOGRAFIA ESTE EMOTIE
Fotografia exprima emotie. Ne "facem poze" atunci cand vrem sa tinem minte, sa ne amintim acea emotie, acea stare de spirit. Si aici exemplele sunt aproape infinite:
- ne-am facut o noua tunsoare si vrem sa o aratam,
- ne place un fel de mancare spectaculos seara,
- iesim in oras si vrem sa stie si altii unde suntem si ce facem,
- avem cel mai frumos copil din lume si trebuie sa facem acest lucru cunoscut,
- o vacanta frumoasa,
- un apus colorat
- si asa mai departe.
Mai nimeni nu face poze la inmormantari (doar cei din Anglia, in epoca victoriana, dar de morti numai de bine!). Noi, cei vii, preferam momentele fericite si in care ne simtim impliniti, incantati. In epoca in care traim, fotografia a devenit ceva de rutina, ceva executat rapid, stocat in memoria telefonului (eventual postat) si apoi repede uitat la urmatoarea intamplare demna de imortalizare. Totul pe repede inainte.
Pozam tot si nimic. Multe cadre cu acelasi lucru din unghiuri diferite. Franturi de viata derulate cu o viteza fabuloasa.
"Hei, am auzit ca la botezul fetitei tale a fost foarte frumos! Pacat ca n-am putut sa vin. Cum a aratat totul?"
"Intra la mine pe Facebook si vezi ca am facut un album cu pozele de la botez."
"Trimite-mi link-ul, te rog".
Si aici se termina comunicarea reala. Cel curios se va uita la cateva imagini, poate chiar la toate daca are rabdarea suficienta sa click-uiasca prin zeci de poze, va da doua-trei like-uri si viata va merge mai departe. Totul e mediat in ziua de azi. Cateva click-uri si ai vazut botezul micutei. Dar povestea o stii? Intamplarile hazlii si emotionante care i-au determinat pe cei prezenti sa spuna ca "a fost foarte frumos!"? Fotografiile fara interactiune, fara poveste, sunt goale de continut. Pot fi niste imagini foarte frumoase, dar cel mai bine sunt traite, povestite, atinse si indragite.
DE CE SA ALEGI FOTOGRAFII PRINTATE?
Adu-ti aminte cand rasfoiai albumul cu poze de familie si aflai de la mama, bunica sau altii, cine e fotografiat, cate ceva despre fiecare persoana si despre cum era pe-atunci. Acesta e farmecul fotografiei de familie. Cand eram mica, ma uitam la poze cu mine bebelus si ma emotionam. Radeam de cum aratam in cristelnita sau in bratele bunicii. Toti avem fotografii tiparite pe care le iubim. Sunt mult mai de pret decat cele digitale. Calitate versus cantitate.
De acord ca digitalul este mai putin degradabil, dar stiu ca ai prin casa macar 2-3 fotografii tiparite. Cel mai sigur ai ales cateva imagini preferate din folderele care zac in memoria device-urilor tale. Motivul e simplu: acele imagini sunt tangibile, sunt mai aproape de tine, le poti vedea oricand, mai repede decat ar dura sa deschizi laptop-ul, sa cauti un anumit folder, sa derulezi printre "n" imagini si sa iti gasesti preferata. O imagine printata ofera contact instant. Stii unde e si o poti vedea ori de cate ori vrei.
Eu, spre exemplu. Acum doi ani am petrecut Revelionul la Praid cu mai multi prieteni. Bineinteles ca din 3-4 aparate foto a iesit un... munte de poze. Cate au contat cu adevarat pentru mine? Doar trei.
Celelalte erau si ele frumoase, imi aduceau aminte de momentele petrecute. Dar cu adevarat importante au fost doar trei. Din care am tiparit doar una. Mai am rabdare sa rasfoiesc prin acel folder in ziua de azi? Nu. Si nici tu n-ai avea in locul meu.
CE SA FACI MAI DEPARTE?
Ca si consumator de fotografie, pun accent pe calitate, emotie si poveste. Ca si fotograf, vreau sa te ajut sa ai cele mai frumoase imagini, pline de emotie, tangibile cu poveste.
Da-mi un mail la shapes.photodesign @ gmail.com sau completeaza informatiile din formularul de Contact si hai sa punem in scena momente frumoase din viata ta si a familiei tale.
Multumesc de vizita si ne revedem in urmatorul post!
(sursa imaginii aici)
